Flori de Primavara

La mulţi ani, prieteni! Să ne trăiţi şi să fiţi iubiţi!

It's 2014 in Romania. Happy New Year! Año Nuevo Feliz! Ano novo feliz! Bonne année! नया साल मुबारक हो! Frohes neues Jahr! С новым годом! Gelukkig Nieuwjaar! Boldog új évet! Честита нова година! Tahun baru! Срећна нова година! Maligayang bagong taon! ปีใหม่มีความสุข سنة جديدة سعيدة! Szczęśliwego nowego roku! שנה טובה! Ευτυχισμένο το νέο έτος!

Frumuseti din Romania - Complexul Maţa Rădeanu

               Poziţionat lângă localitatea Vădeni, judeţul Galaţi, (coordonate GPS - 46.088747N, 28.087222E sau +46° 5' 19.49", +28° 5' 14.00") zona se caracterizează prin altitudini absolute sub 10 m. Relieful luncii se prezintă în general plan, cu o pantă continua din nord spre sud. Transversal terenul este înclinat spre râul Prut (est). Aspectul general al luncii este cel al unei depresiuni largi. Microrelieful este reprezentat de forme de acumulare (grinduri) şi forme negative (foste lacuri, gârle, bălţi). Grindurile exterioare sunt alcătuite din texturi grosiere şi mijlocii, spre deosebire de cele situate în vecinătatea râului, formate din texturi fine. În această zonă s-a amenajat complexul piscicol Cârja-Maţa-Rădeanu (Vădeni) în zona de confluenţă cu Elanul. Cu o suprafaţă totală de 1517 ha, această salbă continuă de eleşteie se întinde între localităţile Cârja (jud. Vaslui) şi Vădeni (jud. Galaţi). De-a lungul văilor afluenţilor şi în perimetrul eleşteielor, vegetaţia palustră este abundentă fiind reprezentată în general de specii ale genurilor Carex (rogoz), Juncus, Phragmites şi Typha. De remarcat întinsele suprafeţe compacte de Phragmites australis, Typha latifolia şi Typha angustifolia.

               Această zonă găzduieşte efective importante ale unor specii de păsări protejate. Zona este importantă pentru populaţiile cuibăritoare ale speciilor următoare: Aythya nyroca Alcedo atthis Ardea purpurea Ardeola ralloides Plegadis falcinellus Egretta alba Nycticorax nycticorax Circus aeruginosus Lanius minor Botaurus stellaris Lanius collurio. În perioada de migraţie pentru speciile: Aquila heliaca Ciconia ciconia Ardeola ralloides Milvus migrans Pelecanus onocrotalus Anser anser Limosa limosa Tringa erythropus Numenius arquata Phalacrocorax carbo Larus ridibundus Anas strepera Vanellus vanellus Tringa totanus Anas querquedula Aythya ferina Fulica atra Larus cachinnans Anas platyrhynchos Cygnus olor. Pentru iernat pentru urmatoarele specii: Haliaeetus albicilla Circus cyaneus. În perioada de migraţie situl găzduieşte mai mult de 20.000 de exemplare de păsări de baltă.

               Balta Mata-Radeanu este inclusa în Parcul Natural Lunca Joasa a Prutului Inferior, ca zona de conservare speciala.

              Bazinul hidrografic Prut în zona sa inferioară de pe teritoriul judeţului Galaţi, se încadrează în marea unitate geomorfologică a Podişului Moldovei, subunitatea Platforma Bârladului cu sectorul său Platforma Covurlui, care este subdivizată la rândul ei în colinele Covurluiului şi Câmpia Covurluiului. Din fragmentarea reliefului s-au separat trei unităţi geomorfologice: platouri, văi şi Lunca Prutului.

               Din punct de vedere geologic în fundamentul parcului se regăsesc formaţiunile hercinico-kimmerice ale promotoriului nord-dobrogean alcătuite din şisturi cristaline şi sedimente paleozoice triasice şi jurasice, cutate în orogeneza hercinică şi kimmerică veche.

              În partea de nord a arealului în triasic, peste fundament s-au depus gresii, argile vişinii, calcare şi dolomite, peste care se găsesc formaţiuni jurasice cu argile cărămizii cu greşii şi calcare organogene, ce au un caracter discontinuu. Peste acestea apar depozite subţiri paleogene medii şi sarmasiene alcătuite din calcare, marne, argile şi nisipuri. În partea sud, depozitele sarmasiene sunt foarte subţiri şi cuprind argile marnoase şi nisipuri. Peste acestea apar formaţiunile pliocene, peste care sunt dispuse depozite loessoide pleistocene inferioare şi medii, ce caracterizează cea mai mare parte a interfluviilor şi teraselor. În lunca Prutului sunt specifice depozitele holocene superioare alcătuite din depozite loessoide nisipuri şi pietrişuri, care corespund aluviunilor actuale depuse.

               Geomorfologic relieful luncii se prezintă în general plan, cu o pantă continuă de la nord spre sud. Transversal terenul este înclinat spre râul Prut (est). Aspectul general al luncii este cel al unei depresiuni largi. Microrelieful este reprezentat de forme de acumulare (grinduri) şi forme negative (foste lacuri, gârle, bălti şi mlaştini).

Altitudinea reliefului variază între 3 m în Lunca Joasa a Prutului Inferior (la confluenţa cu Dunărea) şi 209,4 m pe Dealul Cocoşului. Lunca Prutului are altitudini de 10–20 m în partea nordică (la nord de Oancea) şi sub 10 m spre vărsarea în Dunăre. Valorile altitudinii cresc spre nord şi spre vest.

Zona inundabilă a râului Prut care include:

- Lacul Pochina – Rogojeni, inclusiv zona aferentă de stufăriş şi vegetaţie palustră

- Zona Vădeni situată între confluenţa pârâului Stâlpului cu râul Prut şi hotarul de nord al judeţului Galaţi cu judeţul Vaslui, care include Lacul Teleajen, Bălţile Cacia şi Maţa-Rădeanu precum şi zonele de stufăriş, suprafeţe agricole, păşuni şi pădure de frontieră.

Flora este constituită din vegetaţie palustră (de baltă) asociată cu cea acvatică, precum şi comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile, cu specii de: rogoz (Carex reparia), pipirig (Scirpus sylvatjcus), papură (sypha latifolia), stuf (Phragmites communis) sau vegetaşie ierbacee precum coada calului (Equisetuni arvense), izma broaştei (Mentua aquatica), săgeata apei (Sagitaria sagitifolia), iarba mlaştinii (Juncus effusus), piciorul cocoşului (Ranunculus lingua), rogozul (Carex sp.), sipirigul (Heleocharis palustris), cucuta de apă (Cicuta virosa), rosatea (Buttomus umbelatus), coada şoricelului (Achillea millefolium), traista-ciobanului (Capsella bursa-pastoris), plutniţa (Nymphoides peltata), troscotul de apă (Polygonum amphibium), ciulinul de baltă (Trapa natans), broscăriţa (Potamogeton natans), lintiţa (Lemna sp.), peştişoara (Salvinia natans). Alături apar troscotul de baltă, nufărul galben, nufărul alb, Urticularia vulgaris (o planta carnivora acvatică).

               Speciile mezofile şi mezohidrofile de luncă sunt reprezentate de: firuţă (Poa pratenşis), păiuş (Agrostis temiis), coada vulpii (Alopecurus cyparias), trifoiul, (Trifolium repens), pirul târâtor (Agropyrum repens).

Pajiştile de altitudine joasă şi cele stepice panonice de loess sunt populate de specii xerofite şi xeromezofite, mai puţine de cele mezofile şi sunt folosite în principal ca şi păşuni, porţiunile cu fâneţe fiind puţine. Valoarea acestora este constă în faptul că sunt extinse pe terenurile degradate, constituind o frână în eroziunea de suprafaţă a solurilor. Ca specii se regăsesc: Stipetum capillatae, negara (Stipa capillata), păiuţul (Festica valeşiaca), bărboasa (Botriochloa ischaemum), peliniţa (Artemisa austriaca), scrântitoarea (Potentilla argentea), laptele câinelui (Euphorbia nicaeenşis), graminee (Lolium perene, L.multiflorum, Bromus inermis, Dactylis glomerata, Festuca pratenşis) şi leguminoase (Medicaro satriva, Onobrychis viciaefolia, Lotus corniculatus, Melilotus officinalus). În anumite locuri improprii agriculturii şi desfăşurării păşunatului se întâlnesc tufărişuri în special de păducel (Crataegus monogyna), porumbar (Prunus spinosa), corn (Cornus mas) şi măceş (Rosa canina). Mai rar pot fi văzute scumpia (Cotinus coggygria), sângerul (Cornus sanguinea). Acestea au un rol important în protecţia versanţilor şi refacerea profilului.

Habitatul reprezentat de păduri ripariene mixte, este dezvoltat pe depozite aluvionare recente, situate în cursul major al râurilor, expuse inundaţiilor şi este constituit din arbori de esenţă tare, cu specii de stejar (Quercus robur), ulmul (Ulmus laevis), fraşinul (cu specii de Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia).

Zăvoaiele sunt specifice solurilor aluviale, inundate periodic şi cu exces de umiditate freatică. Vegetaţia lemnoasă este alcătuită mai ales din esenţe moi ca: salcie (Salix alba), plop alb (Populus alba), cătină roşie (Tamarix ramosiţimd)

Fauna este reprezentată de fiinţe care coabitează în biotopul de zonă umedă, astfel au fost identificate 239 de specii de păsări, dintre care 50 sunt incluse în Cartea Roşie a vertebratelor din România ca specii vulnerabile, periclitate sau critic periclitate, dintre care: gârliţa mică, raţa roşie, codalbul, cristelul de câmp, becaţina mare, culicul cu cioc subţire (specii ameninţate pe plan global); gârliţa mare, raţa cu cap negru, ploierul argintiu, fugaciul mic, fluierarul negru, corcodelul de iarnă (specii de biom), ferestraşul mic, fluierarul cu picioare verzi, cinteza de iarnă.

Dintre speciile vulnerabile în Europa, pe teritoriul parcului natural sunt întâlnite: stârcul pitic, barza neagră, şoimul de seară, turturica, pescăruşul albastru, ghionoaia sură, lăstunul de mal. Aria protejată asigură condiţii de cuibărire şi pasaj pentru mai multe specii, printre care şi stârcul galben (Ardeola ralloides), egreta mare (Egreta alba), stârcul cenuşiu (Ardea purpurea), ţigănuşul (Plegadis falcinellus), lopătarul (Platalea leucorodia), egreta mică (Egretta garzetta), barza neagră (Ciconia nigra), cristelul de câmp (Crex crex), culicul mare (Numenius arquata), sfrânciocul roşiatic negru (Lanius collurio), raţa suliţar sau fluierarul de mlaştină. Specii care au fost observate rar: acvila mică, şoimul dunărean sau vânturelul mic.

Sunt prezentate de aproximativ 30 specii de gasteropodele terestre (moluşte), acvatice şi bivalve (scoici)

În categoria peşti găsim speciile de apă dulce cum ar fi ţiparul, linul, ştiuca, crapul, şalăul, somonul. Sunt şi specii fără valoare economică precum obletele (Alburnus alburnus), svârluga (Cobitis taenia), ţiparul (Misgurnus fosşilis), boarţa (Rhodeus amarus).

Din specii de reptile găsim şarpele rău (Coluber caspius), şoparla de câmp (Lacerta agilis), guşterul (Lacerta viridis).

Batracieni: broasca râioasă verde (Bufo viridis), broasca de pământ (Pelobates fuscus), ?estoasa de baltă (Emys orbicularis), brotăcelul (Hyla arborea)

Insecte (exista aici specii rare de libelule)

Mamifere: pisică sălbatică (Felis şilvestris), vidra (Lutra lutra), dihorul de stepă (Putorius eversmanni), căpriorul (Capreolus capreolus), mistreţul(Sus scrofa), bizamul (Ondatra zibethica), şacalul (Canis aureus), vulpea (Vulpes vulpes), câinele enot (Nyctereutes procyonoides), popândăul (Spermophilus citellus). Sunt 15 specii de chiroptere (lilieci), dintre acestea liliacul de apă (Myotis daubentonii) şi liliacul de iaz (Myotis dasycneme) fiind specii indicatoare pentru calitatea apelor.

Principalele activităţi sunt cele legate de pescuitul recreativ şi cel sportiv.

Au fost montate pe teritoriul parcului observatoare ornitologice între municipiul Galaţi şi Complexul Mata - Rădeanu. Există posibilitatea de a urmări păsările care cuibăresc, migrează sau se hrănesc în teritoriu în următoarele puncte: Lacul Brateş, Lacul Vlăscuţa, Lacul Vlădeşti, Lacul Pochina, Zona şiviţa, Balta Mata - Rădeanu.

Localităţile limitrofe parcului poseda unele resurse arheologice şi istorice.

Există vestigii ce datează din paleoliticul final şi urme ale diverselor culturi (Monteoru, Gumelniţa, Folteşti- Usatovo) precum şi vestigii sau biserici din perioada medievală, modernă şi contemporană. Majoritatea bisericilor construite în localităţile din proximitatea Parcului au fost ridicate după unirea Moldovei cu ţara Românească din 1859 şi până la 1918. Cea mai veche biserica este cea din Comăneşti - comuna Cavadineşti - datată 1796. O alta biserică veche construită în 1828 din vălătuci, se află în satul Chiraftei - comuna Măstăcani.

În satul Şiviţa - comuna Tuluceşti, se află un muzeu de artă sătească numit „Vatra cu dor”, al artistului popular Paul Buţa, iar la Cavadineşti a fost înfiinţat un muzeu dedicat folclorului de pe Valea Horincei.

În comuna Tuluceşti, în aria protejată Pădurea Gârboavele, există un mic Muzeu al Satului ce reconstituie la o scară mai mică o vatră de sat ce cuprinde patru gospodarii din zona Cavadineşti, Măstăcani, Corod şi Cahul.